Categories
Bon Gobernacion Carlos Guiamo

Carlos Guiamo(RAIZ) Amienda, mocion y wega politico

Parlamento di Aruba tin e tarea di controla gobierno (ministernan), y tin un funcion co-legislativo. Dos instrumento cu parlamentarionan tin pa eherce nan tareanan, ta e derecho di entrega amienda y mocion.

Amienda

Por medio di un amienda, Parlamento por trece cambio den un concepto di ley. Por trata di un concepto di ley cu Gobierno (ministernan) a presenta, of un concepto di ley cu a sali for di Parlamento mes. Pa un amienda wordo aproba, un mayoria den Parlamento mester vota na fabor di e amienda.

Un amienda por cambia algo hopi simpel den un concepto di ley, y tambe por percura pa cambionan impactante. Por ehempel, por cambia nomber di un ley, por kita y cambia cierto articulo, y por añadi articulonan nobo. E ta un instrumento cu hopi peso huridico, considerando cu e ta duna parlamentarionan e posibilidad di trece cambio den conceptonan cu por bira ley.

Mocion

Por medio di un mocion, Parlamento por expresa un deseo, un punto di bista, of duna un instruccion. Pa un mocion wordo aproba, un mayoria den Parlamento mester vota na fabor di e mocion. Riba su mes, un mocion no necesariamente tin mucho peso. Parlamento por urgi Gobierno pa haci (of no haci) algo, pero e mocion no ta obliga Gobierno pa cumpli. Ta keda na (un mayoria den) Parlamento pa, cu tempo, sea tolera of no tolera cu un minister no ta cumpli.

A pesar di no tin un caracter obligatorio, e derecho di entrega mocion ta un instrumento valido pa Parlamento expresa su mes y influencia gobernacion. A lo menos, si haci uso di e instrumento aki na un forma efectivo.

Wega politico

Mocionnan por ta relativamente facil pa skirbi y ta wordo entrega frecuentemente. Banda di e uso legitimo, hopi wega politico ta wordo hunga cu mocion. Akibou lo duna algun ehempel.

Forsa oponente pa ‘demostra’ si e ta pro of contra
Un parlamentario por entrega un mocion no cu e meta pa cambia algo den gobernacion, pero pa purba forsa oponentenan politico pa demostra si nan ta na fabor di algo of no. Parlamentarionan cu no kier vota riba un mocion por abstene di vota, cual tambe por demostra unda un politico ta para riba e tema en cuestion.

Mocion manipulativo
Mocionnan por wordo formula na un manera strategico pa pone un oponente politico vota contra, pa despues por sali reclama cu e oponente a vota contra.

Ehempel:
Partido ABC y partido XYZ ambos ta na fabor pa crea un fondo pa yuda mucha den necesidad. E fraccion di partido ABC ta formula un mocion pa urgi Gobierno pa crea un fondo pa mucha den necesidad. Den e mocion, fraccion ABC ta inclui e siguiente frase: “Considerando cu e Gobierno anterior [di signatura XYZ] a neglicia e bienestar di mucha y a crea problemanan grave pa mucha, ta urgi Gobierno pa dentro di tres luna crea un fondo cu e meta pa sigura un miho porvenir pa mucha na Aruba.”

Fraccion ABC sa cu fraccion XYZ ta na fabor di e fondo, pero probablemente lo vota contra e mocion paso sino fraccion XYZ ta “admiti” y “confirma” cu nan partido “a neglicia e bienestar di mucha y a crea problemanan grave pa mucha.” Pues fraccion ABC su meta ta, pa pone fraccion XYZ vota contra un mocion pa creacion di un fondo pa mucha, door di inclui e frase en cuestion.

Despues cu fraccion XYZ vota contra, partido ABC ta reclama partido XYZ publicamente, bisando cu partido XYZ ta contra creacion di un fondo pa mucha. Partido ABC sa cu mayoria hende no lo lesa e mocion of no lo sa e contexto completo di e mocion, y asina ta manipula hopi hende, incluyendo un gran parti di su propio sostenedornan.

Mocion riba peticion di minister
Un otro wega cu por wordo hunga cu mocion, ta cu un minister ta pone un parlamentario (di su partido) entrega un mocion cu ta urgi Gobierno (e mesun minister) pa haci algo cu e minister kier haci. Asina e minister, por medio di parlamentarionan, ta crea un base pa bay haci loke e kier a haci caba, usando e mocion como argumento y hustificacion. Esaki ta un ‘triki’ cu un minister por usa pa hustifica un decision controversial, basicamente usando un mocion di Parlamento como motivacion.

Score politicamente
Parlamentarionan por entrega mocionnan cu ta mustra positivo, pero no ta factibel. Ta facil pa urgi Gobierno pa haci algo cu lo haci hopi votado contento, sin tene na cuenta kico e consecuencianan negativo ta, of sin tene na cuenta cu e ta (financieramente) inalcansabel. E parlamentario por entrega e mocion, y despues culpa Gobierno pa no logra realisa loke e mocion ta bisa (mientras e ta irealistico), of culpa otro parlamentarionan pa no sostene su mocion.  

Un otro ehempel di (mal) uso di e instrumento di entrega mocion, ta ora un parlamentario exagera e significacion di mocionnan cu el a entrega (den prensa y riba medio social) pa facilmente ‘score’ serca votadonan. Pues ta crea e impresion cu, entregando un mocion, el a cumpli cu su votadonan, sin tin e meta of sin haci e trabou pa realmente percura pa e mocion wordo ehecuta. Pues ta reduci un mocion na un instrumento pa core campaña y score politicamente, en bes di usa e instrumento cu e meta pa influencia gobernacion na bienestar di pais Aruba.

Asina tin mas wega cu sa wordo hunga, especialmente cu mocion, y menos cu amienda. Pero tene na cuenta cu esaki no semper ta e caso. Tin mocionnan cu ta wordo entrega sin e meta di haci wega of djis score politicamente, y en berdad ta wordo realisa y ta sirbi e interes di Pueblo.

Ta bon pa ta consciente y tuma tempo pa lesa mocionnan, compronde e contexto y scucha e argumentonan tras di e votacion, sea pro of contra, di parlamentarionan di diferente partido.

Autor: Carlos Guiamo